Obiceiuri de Dragobete si traditii

Putini sunt cei care cunosc cu adevarat traditiile romanesti sau obiceiurile romanesti pastrate din generatie in generatie pentru sarbatoarea de Dragobete. Putini sunt si cei care mai sunt interesati de ritualurile acestei sarbarbatori de cand sarbatoarea occidentala de acceasi natura, Sfantul Valentin a dobandit statut mioritic. Exista, insa, anumite zone rurale care cred in obiceiurile de Dragobete si in simbolul sarbatorii.
In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.
Ca si obicei de Dragobete, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, intr-o petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui.
Traditia de Dragobete spune ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.
Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.
Traditia mai spune ca daca în aceasta zi ai norocul sa auzi pupaza, vei fi harnic tot anul. Daca ploua, primavara va veni devreme si va fi frumoasa. In aceasta zi nu se tese, nu se cîrpeste, nu se lucreaza la cîmp sau în fierarie. In schimb, se face curatenie generala în casa, pentru ca tot ce va urma sa fie cu spor. Deasemenea, dat fiind faptul ca originile traditiei de Dragobete se regasesc in ciclul naturii, in aceasta zi nu se sacrifica pasari sau animale.